Prima pagină Diverse Trist dar adevarat N-ati vazut cumva o tara?

N-ati vazut cumva o tara?


Mesaj necitit 06 Noi 2012, 22:26
Dannyboy Avatar utilizator
Site Admin
Site Admin

Mesaje: 5717
Localitate: Bucuresti
Tipul: Tivoli
Capacitatea cilindrică: 1,6/128 CP
Combustibil: benzina
Anul fabricaţiei: 2019
Status: Fost posesor de i30 FD

Foarte interesant articolul. Masinaria aia scaneaza un tir in cateva secunde si iti zice continutul. Sunt 5 aparate in vami, si prin acele vami trec tiruri intregi cu tigari, legume, fructe si alte bunatati, fara a fi vamuite. Jos palaria! De fapt de ce ne mai miram, a disparut „regina” dar a aparut cam un miliard. De euroi.

Mesaj necitit 11 Noi 2012, 21:48
alc2 Avatar utilizator
Membru
Membru

Mesaje: 60
Localitate: Bucuresti
Tipul: i30
Capacitatea cilindrică: 1.6
Combustibil: Diesel
Anul fabricaţiei: 2010

@George : am avut timp azi sa revad filmul , din pacate acel tablou hilar ( nu ialr ce_oameni ) e la fel de actual si se potriveste ca o manusa cu ce e pe la noi acum, daca ai sughitat azi sa stii ca te am pomenit ( de bine nu de rau ;) ....scuze de off

Mesaj necitit 11 Noi 2012, 22:27
Geopel Avatar utilizator
Membru Platina
Membru Platina

Mesaje: 1712
Localitate: Bucuresti
Tipul: Signum
Capacitatea cilindrică: 2172
Combustibil: motorina
Anul fabricaţiei: 2003
Laure, nu am sughitat de vreo 3 ani... iar pe tine te cunosc de mai putin de un an... hiiiiiii
Cat despre off-uri, p-aici poti ofta unde crezi tu de cuviinta...

Din cate imi amintesc... un tip cade cu masina intr-o prapastie, marturiseste asistentei cum ca sub un mare W se afla o mare avere (care dublu V, privit din unghiul potrivit, era format din tulpina a 4 palmieri)... asistenta pleaca disperata in cautarea comorii... ... iar unul din eroii principali e interpretat de Spencer Tracy.

Mesaj necitit 14 Ian 2013, 21:43
Geopel Avatar utilizator
Membru Platina
Membru Platina

Mesaje: 1712
Localitate: Bucuresti
Tipul: Signum
Capacitatea cilindrică: 2172
Combustibil: motorina
Anul fabricaţiei: 2003
O agricultură care poate hrăni 80 de milioane, faţă cu prognozata criză alimentară
http://cursdeguvernare.ro/agricultura-r ... n-pib.html

Mesaj necitit 19 Mar 2013, 16:24
Geopel Avatar utilizator
Membru Platina
Membru Platina

Mesaje: 1712
Localitate: Bucuresti
Tipul: Signum
Capacitatea cilindrică: 2172
Combustibil: motorina
Anul fabricaţiei: 2003

Mesaj necitit 20 Mar 2013, 16:14
ilie_v Avatar utilizator
Membru Platina
Membru Platina

Mesaje: 3290
Localitate: Bucuresti
Tipul: Accent
Capacitatea cilindrică: 1399
Combustibil: Benzina
Anul fabricaţiei: 2008
Status: "Education is the most powerful weapon which you can use to change the world."

Uite si o stire VERDE

În România, de mai bine de 100 de ani, se marchează ”Luna pădurii” în perioada 15 martie - 15 aprilie. Cu sprijinul Romsilva, la iniţiativa Ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Ana Varga, în această perioadă se derulează proiectul ”Plantează un copac pentru sănătatea ta!”.

Primăria Sectorului 6 este prima care a răspuns iniţiativei celor două instituţii, amenajând cu ajutorul Administraţiei Domeniului Public şi Dezvoltare Urbană Sector 6 şi a Centrului Cultural European Sector 6, trei puncte de distribuţie a puieţilor. De la acestea, orice locuitor al Sectorului 6 va putea lua un copac pentru a-l sădi acolo unde consideră de cuviinţă.

Cele trei puncte se află în Drumul Taberei, la intrarea în parc dinspre piaţă; în Militari, deasupra pasajului Lujerului şi în Crângaşi, la intrarea în parc dinspre metrou, informează administraţia locală într-un comunicat remis B365.ro.
La corturi vor fi distribuiţi, zilnic, puieţii de arbori, de marţi până vineri, între 12:00 şi 18:00, şi sâmbăta, între 09:00 şi 12:00.

Mesaj necitit 20 Mar 2013, 17:52
Dannyboy Avatar utilizator
Site Admin
Site Admin

Mesaje: 5717
Localitate: Bucuresti
Tipul: Tivoli
Capacitatea cilindrică: 1,6/128 CP
Combustibil: benzina
Anul fabricaţiei: 2019
Status: Fost posesor de i30 FD

Este o initiativa extraordinara. Numai ca ar trebui sa mai aflam cat se tavalesc pe jos aia care exploateaza padurile fara nici o piedica din partea justitiei, si fara nici o grija ca odata s-ar putea sa nu mai aiba ce exploata. Nici o problema, vin din urma cei cu initiativa impreuna cu cei ce iubesc natura. Este subinteles faptul ca celor ce distrug padurile nu le da prin cap ca fac un rau incalculabil tuturor, dar ce conteaza, lor sa le fie bine!
Si mai e o chestie. Daca eu tai un copac vine te miri cine si-mi da o amenda de ma minunez ca exista astfel de cifre. Cand vine vorba de pus, am voie „benevol si gratuit”.

Mesaj necitit 20 Mar 2013, 22:38
Geopel Avatar utilizator
Membru Platina
Membru Platina

Mesaje: 1712
Localitate: Bucuresti
Tipul: Signum
Capacitatea cilindrică: 2172
Combustibil: motorina
Anul fabricaţiei: 2003
Tot e un progres. Mi-amintesc din copilarie ca in unele duminici se facea munca patriotica, mai mult sau mai putin benevola. Se facea curatenie in jurul blocului, se plantau pomi etc. Am vizitat peste ani locul si am revazut acei pomi, la a carei sadire am contribuit si eu cumva. M-am simtit rasplatit.

Mesaj necitit 06 Iul 2013, 22:10
Dannyboy Avatar utilizator
Site Admin
Site Admin

Mesaje: 5717
Localitate: Bucuresti
Tipul: Tivoli
Capacitatea cilindrică: 1,6/128 CP
Combustibil: benzina
Anul fabricaţiei: 2019
Status: Fost posesor de i30 FD

Sunt 56.000 de preoți și 48.000 de medici în România.

Câteva asemănări și deosebiri:

- preoții n-au prea salvat niciodată pe nimeni, însă toată lumea se roagă la ei și le acordă încredere. Medicii, în schimb, salvează în fiecare zi mii de oameni, însă toată lumea îi înjură.

- în fiecare an, medicii buni pleacă în străinătate, de tot. Popii nu pleacă decât maxim într-o nouă biserică, construită peste drum.

- In ultimele două decenii nu s-a facut nici un nou spital mare. In schimb s-au închis multe mai mici. Numărul de biserici aproape s-a dublat.

- nu avem nici un mare centru de cercetare finanțat la nivel european. In schimb finanțăm o catedrală a neamului, la nivelul european din Evul Mediu.

- marii noștri intelectuali sunt bigoți. Unii practică chiar delirul mistic în cărțile lor. Nici unul nu apără știința.

In concluzie: rugați-vă să nu vă îmbolnăviți. Sau, dacă totuși o faceți, rugați-vă să muriți repede. Pentru deces cu zece popi, România e însă perfect pregătită.

Si-acum, ne pregătim să îi scutim de taxe. Firește, pe preoți, nu pe medici.

Așa să ne ajute Crucea Roșie!

Mesaj necitit 09 Iul 2013, 17:59
alc2 Avatar utilizator
Membru
Membru

Mesaje: 60
Localitate: Bucuresti
Tipul: i30
Capacitatea cilindrică: 1.6
Combustibil: Diesel
Anul fabricaţiei: 2010

Perfect de acord cu cele spuse , googalind subiectul am ajuns pe un forum unde sustinatorii bisericii abereaza discutand aceste chestiuni, aici .

Mesaj necitit 26 Sep 2013, 08:37
Dannyboy Avatar utilizator
Site Admin
Site Admin

Mesaje: 5717
Localitate: Bucuresti
Tipul: Tivoli
Capacitatea cilindrică: 1,6/128 CP
Combustibil: benzina
Anul fabricaţiei: 2019
Status: Fost posesor de i30 FD

ROSIA MONTANA

• Aurel Sântimbrean, fostul geolog-şef, confirmă că zăcământul ascunde comori economice, adică titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu sau wolfram
• Proiectul de lege vorbeşte însă numai despre aur şi argint, făcând practic cadou firmei Gold Corporation zăcămintele de metale rare în valoare de peste 40 de miliarde de dolari
• În întreaga lume se produc doar 30 de tone de galiu, dar zăcământul de la Roşia Montană ar putea asigura pentru următorii 17 ani aproape 6.000 de tone din acest metal rar.
• Aşa cum, în Munţii Khwaja Rawash, din Afganistan, există cele mai mari rezerve de uraniu din lume, wolframul se găseşte în cantităţi INEPUIZABILE şi în starea cea mai pură (nemaifiind necesare procedee industriale costisitoare de decantare a lui) doar în ROMÂNIA. La ROŞIA MONTANĂ!

Aurul e numai motivul de faţadă al proiectului pentru exploatarea zăcămintelor de la Roşia Montană. Miza e alta. Roşia Montană, cea mai veche aşezare atestată documentar din ţara, stă pe cea mai mare cantitate de aur din Europa, dar şi pe un munte de merale rare. Nu aurul, ci cantităţile mari de metale aşa numite, rare “din zăcământ reprezintă comori care pot aduce o putere financiară şi economică fantastică celor care le deţin. E vorba de Germaniu, Vanadiu, Titan, Nichel, Crom, Cobalt, Galiu, Arsenic, Bismut, Wolfram sau Feldspat Potasic. Proiectul de lege privind exploatarea minieră la Roşia Montană către firmă Gold Corporation trimis de Guvernul Ponta în parlament vorbeşte însă numai despre exploatarea de aur şi argint, din care statului român îi revin 6 %, făcând practic cadou firmei Gold Corporation zăcămintele de metale rare în valoare de peste 40 de miliarde de dolari. Adică acele metale grele sunt oferite gratis.

Comoară de metale rare
Geologul Aurel Santimbrean, care a fost peste 20 de ani, până în 1987, şef la exploatarea minieră de stat de la Roşia Montana, afirmă că nu aurul şi argintul sunt cele mai valoroase zăcăminte din zona vizată pentru exploatare de către Gold Corporation, adevăratele "comori economice" fiind metalele rare.

"Zăcămintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu şi wolfram sunt evidenţiate calitativ şi cantitativ în documentaţia pe care Roşia Montana Gold Corporation a cumpărat-o de la Agenţia Naţională de Resurse Minerale", a declarat, luni (09 septembrie 2013), pentru Agerpres, fostul geolog-sef al minelor de la Roşia Montana.

El susţine că prin exploatarea acestor metale rare, nementionate în proiectul de lege adoptat de Guvern, dar cu utilizări în industriile performante ale lumii, Gold Corporation devine "multimiliardară în doi-trei ani, în timp ce statul român nu are niciun beneficiu din exploatarea acestor zăcăminte făcute cadou".

Santimbrean a amintit, în context, că titanul este folosit în combinaţii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice şi uşoare pentru industria aerospaţială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice şi dentare, bijuterii sau telefoane mobile.

De asemenea, germaniul se găseşte în natură în cantităţi mici şi are excelente proprietăţi semiconductoare şi se utilizează la fabricarea semiconductoarelor. Molibdenul este utilizat pentru creşterea durităţii şi elasticităţii oţelului.

Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră ca şi catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni şi rontgen şi în medicină nucleară. Vanadiul este utilizat la obţinerea de oţeluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză.

Dintre compuşii de vanadiu de interes industrial, cel mai important este pentaoxidul de vanadiu, utilizat ca şi catalizator la producerea acidului sulfuric, a explicat Aurel Santimbrean.

El cunoaşte în detaliu zăcămintele din perimetrul minier şi consideră ca Guvernul a acţionat "într-o totală necunoştinţă de cauză, niciunul dintre specialiştii români de renume nefiind consultat nici în privinţa zăcămintelor rare de la Roşia Montana, nici în privinţa aşa-zisei relansări a mineritului".

Santimbrean consideră şi că exploatarea pe bază de cianuri nu înseamnă relansarea mineritului, iar vechea meserie de miner nu se va mai practică.

"Minerii cred că vor practica vechea lor meserie de până în 1990. Este absolut fals. Firma străină va veni cu personalul şi utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Străinii vor fi bine plătiţi, iar românii vor fi modeștii oameni de serviciu ai companiei", a spus Aurel Santimbrean.

Geologul evidenţiază că pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trăi sănătos, cianura afectând ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat.

"Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultură, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic şi arhitectural, care sunt atracţiile turistice ale zonei, vor fi distruse", a spus Santimbrean.

El s-a mai declarat revoltat şi de "turismul parlamentar practicat în aceste zile la Roşia Montana, lipsit de bun simţ", politicienii preferând să ia "o masă copioasă cu cei de la Gold Corporation", dar să nu meargă la Muzeul Mineritului, deschis în 1981, pentru a aniversa 1850 de ani de atestare documentară a localităţii şi a mineritului, care este unic în România şi chiar şi în Europa.

Politicieni cumpăraţi
Geologul Aurel Sântimbrean cunoaşte în detaliu zăcămintele din perimetrul minier şi crede că Guvernul a acţionat “într-o totală necunoştinţă de cauză, niciunul dintre specialiştii români de renume nefiind consultat nici în privinţa zăcămintelor rare de la Roşia Montana, nici în privinţa aşa-zisei relansări a mineritului”. Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a recunoscut într-un interviu la TVR1 că probabil Roşia Montana Gold Corporation (RMGC) a cumpărat politicieni. „Probabil că da. Nu am date concrete în acest sens, dar probabil că da “, a spus, luni, Ponta, la TVR. Ponta a adăugat că în mod sigur societatea a avut o campanie media extrem de agresivă, dar ineficientă, din moment ce proiectul întâmpină atâtea proteste. Într-un comunicat remis ieri, RMGC neagă că ar fi mituit politicieni pentru exploatarea de la Roşia Montană.

Rare şi mai preţioase decât aurul
Potirivt datelor oficiale din 2009, din valoarea totală a zăcământului de la Roşia Montana de 51,5 miliarde de dolari, aurul şi argintul valorau „doar “11,8 miliarde de dolari. Problema este că legea Roşia Montana nu vorbeşte despre alte metale în afară de aur şi argint. De către cine vor fi ele exploatate? Probabil de Roşia Montana Gold Corporation. Metalele rare, altele decât aurul sau argintul, sunt folosite în sectoare strategice precum industria de armament sau industria aerospaţială. Vanadiul este folosit în aplicaţiile nucleare şi în aliaje de oţel anticorozive. „Titanul este folosit în combinaţii cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice şi uşoare pentru industria aerospaţială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice şi dentare, bijuterii, telefoane mobilea “a explicat Aurel Sântimbrean.

De 12 ori mai mult germaniu decât aur la Roşia Montană
Germaniul se găseşte în natură în cantităţi mici. La Roşia Montana germaniul se găseşte într-o cantitate de aproximativ 12 ori mai mare decât aurul. Are excelente proprietăţi semiconductoare şi se utilizează la fabricarea semiconductoarelo dar este folosit în detectoare ultra sensibile în infraroşu, în compoziţia lentilelor de microscoape, în lentilele de camere foto şi video cu unghi larg (wideangle) şi altele. Molibdenul este utilizat pentru creşterea durităţii şi elasticităţii oţelului. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră ca şi catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni şi röntgen şi în medicină nucleară. Vanadiul este utilizat la obţinerea de oţeluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză. Dintre compuşii de vanadiu de interes industrial, cel mai important este pentaoxidul de vanadiu, utilizat ca şi catalizator la producerea acidului sulfuric. Arsenicul este utilizat în industria laserelor şi în cea pirotehnică, iar bismutul, în medicină şi în transportul Uraniului în reactoarele nucleare;
Feldspat Potasic este utilizat în industria porţelanului. România importă în acest moment acest material din China, iar în zăcământul de la Roşia Montana se pare că ar exista aproximativ 270.000 de tone.

Galiul, un element strategic
Din punct de vedere strategic, galiul pare cel mai important zăcământ de la Roşia Montana. Galiul converteşte electricitatea în lumină coerentă, se foloseşte la oglinzi speciale, în componenţa LED-urilor din aparatele electronice, la obţinerea de semiconductori, dar mai ales în detectarea particulelor solare numite “neutrini”. Potrvivit site-ului „WebPeriodic Table of the Elements “, anual, în întrega lume se produc doar 30 de tone de galiu. Exploatarea de la Roşia Montană ar putea asigura pentru următorii 17 ani aproape 6.000 de tone de galiu, adică o producţie medie anuală de aproximativ 352 de tone, de aproape 12 ori producţia mondială actuală.

Exploatarea pe bază de cianuri îngroapă mineritul
Şi legenda lansată de Gold Corperation, cum că exploatarea cu cianuri de la Roşia Montană va relansa mineritul şi va salva locurile de muncă ale localnicilor este desfiinţată de Geologul Aurel Sântimbrean. El consideră şi că odată cu exploatarea pe bază de cianuri, vechea meserie de miner nu se va mai practică. „Minerii cred că vor practica vechea lor meserie. Este absolut fals. Firma străină va veni cu personalul şi utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Străinii vor fi bine plătiţi, iar românii vor fi modeştii oameni de serviciu ai companiei “, a spus Aurel Sântimbrean. Geologul evidenţiază că pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trăi sănătos, cianura afectând ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat. „Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultură, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic şi arhitectural, care sunt atracţiile turistice ale zonei, vor fi distruse”, a spus Sântimbrean.

Aurul poate fi scos şi fără cianuri, dar Guvernul refuză
Jack Goldstein, un inginer chimist din Baia Mare a inventat o procedură de extragere a aurului fără cianuri. Există un brevet de invenţie înregistrat la OSIM, dar şi un brevet internaţional de invenţie, care permite exploatarea eficientă a zăcământului de la Roşia Montană fără cianuri şi fără niciun impact negativ asupra mediului. Costurile nu ar fi mai mari ca exploatările bazate pe cianuri, lucru care o face interesantă pentru multe corporaţii străine. Procedeul se bazează pe utilizarea tiosulfatului de sodiu stabilizat cu amoniac provenind din recirculare. Nu există ape reziduale sau gaze toxice. Reziduul este inactiv fă? Ă de mediu şi poate fi pur şi simplu reintrodus la locul de extracţie. Guvernul, prin intermediul Ministerului Economiei a fost informat, de nenumărate ori, de către autorii invenţiei şi de către reprezentaţii acestora, dar au refuzat aplicarea. Culmea este că iniţiativa cercetării, care a condus la descoperirea noului procedeu, aparţine tocmai Ministerului Economiei. Întregul colectiv care a lucrat la proiectul de cercetare, coordonat de Jack Goldstein, a fost alcătuit din specialişti ai Regiei Miniere. De ce nu obligă Guvernul pruin lege Gold Corperation să aplice la Roşia Montană noua tehnologie nepoluantă. Probabil pentru că Gold Corperation ar trebui să o cumpere de la statul român.

Radiografia zăcământului Roşia Montană şi valoarea estimată

Metal Au Ag Mo W Ge Bi Ni Co Cr Ga Ţi V Aş
Gr/tona 1,5 10 10 20 20 20 30 30 50 300 1000 2500 5000
Se etimează un zăcământ de 200 milioane de tone de minereu, rezultând următoarele valori:
AUR (1,5 grame/tona minereu) 18,84 mld. USD
ARGINT (10 grame/tonă) 2,00 mld. USD
GALIU (300 grame/tonă) 13,00 mld. USD
GERMANIU (20 grame/tonă) 5,20 mld. USD
CROM (50 grame/tonă) 6,50 mld. USD
VANADIU (2500 grame/tonă) 10,00 mld. USD
Co, Ţi, Ni, Bi, Aş şi feldspat potasic 5,00 mld. USD
TOTAL 60,54 mld. USD

Ponta a primit „30 de arginţi, preţul trădării pentru Roşia Montană “
• Discursul premierului Victor Ponta din Parlament pe tema scrisorii FMI a fost întrerupt de preşedintele Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, care i-a dat un săculeţ cu bani, despre care a afirmat că reprezintă „30 de arginţi, preţul trădării pentru Roşia Montană”, şi l-a acuzat de trădare. “Ponta trădătorul-salvaţi tricolorul!”, a strigat Neamţu de lângă Ponta, aflat la tribună Parlamentului, după care a părăsit sala. Neamţu avea şi un tricolor. Premierul Victor Ponta a replicat rugând ca banii să îi fie returnaţi lui Neamţu, explicând că poate acesta are nevoie de ei pentru constituirea noului partid. „Ştiu că domnia sa din lipsă de bani nu a fost ales în Parlament, parcă aşa a zis, nu din lipsă de voturi”, a spus Ponta.

Comisie parlamentară pentru Roşia Montană
• Birourile Permanente reunite al Camerei Deputaţilor şi Senatului au decis, ieri (09 sept.), constituirea unei comisii speciale care se va ocupa de proiectul de lege ce prevede exploatarea aurului la Roşia Montană. Decizia a fost luată în ciuda protestelor de stradă de retragere a proiectului şi în ciuda cererii adresată de preşedintele Traian Băsescu în acest sens. Comisia va fi constituită din 21 de membri. În 21 octombrie raportul Comisiei speciale urmează să intre în dezbaterea Senatului, iar până la 1 noiembrie să fie votat în plenul acestei Camere. Potrivit proiectului de hotărâre privind Comisia specială, obiectul acesteia este de a examina proiectul de lege şi amendamentele depuse de Guvern, de deputaţi şi de senatori. Al doilea punct precizat în proiect vizează „întocmirea raportului în vederea dezbaterii şi adoptării proiectului de lege în plenul fiecărei Camere a Parlamentului “.

Aşadar, agitaţia şi graba de a pune mâna pe minele de aur de la Roşia Montană are, de fapt, o miză mult mai "consistentă": rezervele uriaşe de WOLFRAM. Şi nu doar pe acestea. Mai există aici argint, titaniu, seleniu, indiu, galiu, vanadiu, molibden, germaniu, arseniu, nichel, cobalt. În toate discuţiile publice nu se vorbeşte decât despre cele 300 de tone de aur şi cele 1.600 de tone de argint, deşi se ştie că valoarea celorlalte metale rare de la Roșia Montană este de patru ori mai mare decât cea a aurului și argintului. În contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în beneficiul celui care exploatează zăcământul.

Un fost şef CIA spunea că, dacă ştii cum şi cu ce să manipulezi atenţia cetăţeanului şi pui în stânga lui un spectacol de circ, n-o să observe portavionul din dreapta. În cazul de faţă, circul din stânga ar putea fi dezbaterea încrâncenată pe tema cianurilor, iar portavionul din dreapta uriaşele rezerve de metale rare. În concluzie, este foarte posibil ca scandalul cu cianurile de la Roşia Montană să fie doar distragerea atenţiei de la wolfram, titaniu etc...

Iar pe cale de consecinţă e posibil ca Roşia Montană Gold Corporation să se dea "bătută" în privinţa folosirii cianurii în exploatarea auriferă, în schimbul unei compensaţii aparent minore, care va camufla marea lovitură. Adică îşi va adjudeca metalele rare, în schimbul renunţării la cianuri, chiar dacă va trebui să scoată aurul cu târnăcopul (cam exagerat spus, dar asta e ideea). Ar putea fi cea mai mare "victorie" a ecologismului în România, spre satisfacţia opiniei publice, dar şi cea mai mare cacealma economică, în care păgubaşul va fi fericit de propria devalizare.

Data publicării: 10/09/2013

Roşia Montană nu e o întîmplare, e regula: complicitatea dintre stat şi capital privat (local sau internațional), caracterul pur iluzoriu al legalităţii şi statului de drept, distrugerea ireparabilă a mediului în numele profitului şi acumulării de capital, mitul şi şantajul investitorului-creator de locuri de muncă, privatizarea dreptului statal de expropriere, sufocarea spaţiului public sub presiunea lobby-urilor şi intereselor private, suspendarea şi delegitimarea democraţiei chiar în numele sustenabilităţii ei economice.

România a pierdut în perioada 1952-1960 printr-o firmă sovieto-română cea mai mare rezervă energetică a țării, 17.288 tone de uraniu. Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a supărat foc, pentru că sovieticii nu ne-au dat nouă, utilaje pentru extragerea uraniului. Politicienii de astăzi vor să dea unei firme canadiano-române cu acționariat american, zăcămintele de metale rare și prețioase de la Roșia Montana în schimbul locurilor de muncă.
De ce suntem bombardați de o campanie media de-a dreptul machiavelică în condițiile în care în anii ’90, când se închideau pe capete minele din România, nici mineri și nici societate civilă, ce să mai zicem de clasa politică, nu protesta sau nu se gândea din ce vor trăi acei oameni și copiii și nepoții lor? În spate stau ochii dracului: banii !
Acum ni se cere să plângem de mila lor și să acceptăm, de dragul acestor “nefericiți”, să se deschidă exploatarea…poate va aduceți aminte analiza făcută de un economist canadian care spunea că aurul ce va putea fi extras de la Roșia Montana încape într-o bucătărie de bloc, de 3m pătrați.

Anterior

Înapoi la Trist dar adevarat